Usi din masiv pentru mobila de bucatarie - de ce sa apelezi la un tamplar cu experienta

Cred in clientii care decid in cunstinta de cauza,din acest motim am decis sa scriu acest articol.

Undeva in Romania un tamplar a livrat unui client un model de usa ca si cel pe care-l vedeti in imaginea alaturata si dupa cateva luni isi pune intrebarea cum poate sa repare crapaturile aparute pe suprafata panoului de baza.

Un client a cumparat acest tip de usi,bucuros ca poate avea un model mai deosebit,care-l diferentiaza de majorittea modelelor care se vand in piata,gandindu-se probabil ca va fi unic in cercul lui de cunoscuti.

Se pun urmatoarele intrebari:

  1. cum se poate repara acest tip de defect?
  2. se poate face din punct de vedere tehnic o astfel de usa?
  3. ce a fost facut gresit si ce trebuie facut altfel?
  4. cum stie un client ca mobilierul achizitionat de el respecta normele tehnice de baza si cum se poate asigura ca in timp mobilierul respectiv nu se autodistruge?

Raspundem la intrebari plecand de la analiza unei usi de bucatarie .

Mediul in care va filosita acesta usa este unul destul de ostil,cu schimnbari bruste de umuditate relativa a aerului si de temperatura.

Lemnul masiv reactioneaza la acesti factori si obliga tamplarul sa respecte cateva legi de baza in constructia acestei piese.

Solutia cea mai corecta pentru a diminua efectele contragerii si umflarii este folosirea unui cadru cu tablie la mijloc. Panoul poate avea o libertate controlata de miscare,de exemplu la stejar trecerea de la o umiditate a lemnului de 8% la una de 12% duce la o deformare de 1% a latimii de panou,adica pentru o usa cu latimea panoului de 500 mm panoul isi mareste latimea cu 5 mm....destul de mult!

A doua regula in asamblarea unui panou din lemn mamsiv o regasiti intr-un manual din Franta,nu-i nevoie de traducere,se vede clar cum trebuie dispuse lamelele dintr-un panou in functie de dispozitia inelelor anuale.

Va pot spune din experienta ca asta-i teorie pura si in practica la mobilierul de serie din cauza ritnului de productie nu reuseam sa respectam aceste regului decat in proportie de aproximativ 25%. In plus rindeluirea superficiala si incompleta a suprafetei cumulata cu o retezare in capete a elementelor cu urme de la panza de circular nici nu-ti permiteau sa vezi foarte clar inelele anuale.

Si atunci compensam acest inconvenient cu alte tehnici cu care amelioram semnificativ calitatea zonelor de lipire.

  1. foloseam pentru lipirea stejarului prese hidraulice care ne asigurau o forta de presare de minim 15 kgF/cm2 si in plus presiunea exercitata in timpul celor 20-30 de minute de presare era continua,lemnul se compreseaza si compensam acest lucru printr-o presiune continua a pistoanelor. O presa pneumatica poate asigura o presiune mai mica de presare(depindem de diametrul pistoanelor) iar o presa mecanica cu surub aplica o presiune unica la momentul cand se face strangerea suruburilor.
  2. utilizam un adeziv cu elasticitate mai mare,D3 sau D4,in functie de umiditatea lemnului si de mediul de utilizare a produsului finit.

Umiditatea elementelor care compun un panou se masoara cel mai corect dupa regula din poza alaturata,la 1/3 din grosimea piesei si la 1/3 de la capatul piesei raportat cu lungimea ei. Cei care folosesc aparate de suprafata cu tolerante mari risca sa decida ca pot incleia lemnul pentru ca au masurat o umiditate de 12% dar in realitatea in centrul piesei umiditatea poate sa fie si 16%.

Pentru incleierea corecta pe langa alegerea corecta a  tipul de adeziv folosit trebuie sa fie verificate urmatoarele detalii:

  1. rindeluirea pieselor sa fie la 90 grd si sa fie facuta cu nu mai mult de 24 de ore inainte de incleiere.
  2. Aplicarea statului de adeziv trebuie facuta pe ambele fete care intra in contact,gramajul minim aplicat trebuie sa fie de minim 120 grame/mp
  3. Timpul deschis al adezivului sa nu fie mai mare de 5 minute
  4. Strangerea elementelor sa se faca constant pe toata lungimea elementelor,din acest motiv e nevoie de o rigla rigida pusa pe canturile exterioare care sa aplice o presiune egala pe toata lungimea si latimea fetei de presare.

Intrebarea nr.1  : cum se poate repara acest tip de defect?

Raspuns : o reparatie care sa reziste in timp nu poate fi facuta. Cea mai buna solutie ar fi inlocuirea usilor.

Se pot aplica chituri elastice care sa atenueze vizual fisurile din zona de lipire. Dar fisurile vor reaparea mai mult sau mai putin vizibil pe panouri.

Chituirea dura cu adiziv bicomponent va fi afectata de aceiasi problema initala,contragerea si umflarea lemnului,aceste tipuri de chit raman in geometria in care s-au intarit,deci nu vor fi flexibile in timp.

Intrebarea nr.2 : se poate face din punct de vedere tehnic o astfel de usa?

Raspuns : DA,dar folosin exact tehnica de constructie folosita la usile de dulap din panou masiv cu sipca de consolidre la interior.

Intrebarea nr.3 : ce a fost facut gresit si ce trebuie facut altfel?

Raspuns : urmatoarele lucruri cu siguranta au fost facute gresit:

  1. umiditatea elementelor folosite
  2. adezivul folosit,gramajul si presiunea de strangere
  3. sistemul de montare al traversei in relief fara a lasa panoul de baza sa-si realizeze miscarile specifice lemnului masiv

Intrebarea nr.4 : cum stie un client ca mobilierul achizitionat de el respecta normele tehnice de baza si cum se poate asigura ca in timp mobilierul respectiv nu se autodistruge?

Raspuns : verificand simplu la cel putin 2 ateliere de tamplarie ca solutiile pe care le propune tamplarul cu care a ales sa lucreze sunt agreate si de alti tamplari.

Comentarii (0)

Nici un comentariu inca
Numai membrii inregistrati pot adauga comentarii
Produs adăugat la lista de dorințe